Romanul „Mara” este „cel mai bun roman
al nostru înainte de<Ion>”,conform afirmației lui
Șerban Cioculescu și „aproape o capodoperă”,înviziunea lui George Călinescu,deoarece
destinul eroilor și mediul social sunt evocatecu o remarcabilă artă a detaliului și cu
o mare forță de construire a ansamblului.
Romanul „Mara” al lui Ioan Slavici a
fost publicat în anul 1894,în revista„Vatra”,iar în volum a apărut abia în
1906.
,,Mara” face parte din categoria
bildungsroman,adică este un roman al inițieriiși al formării pentru că pe tot
parcursul romanului ne este prezentată trecerea celor doi
copii,Persida și Trică,de la copilarie
la maturitate și totodată ințierea lor în greul vieții.
Titlul este reprezentat de numele personajului principal în
jurul căruia se desfășoară acțiunea. Semnificația
titlului este sugestivă, deoarece această creație este
mai întîi „romanul Marei”,al carei
destin constituie axa fundamentală a epicii.
Tema romanului o constituie fresca socială a lumii ardelenești, cumoravurile ei specifice, așezată la
interferența satului cu orașul, într-un tîrgardelenesc. Acțiunea este plasată la sfîrșitul
secolului al-IX-lea și începutul secolului
al-XX-lea.
„Dar adevăratul roman este nu Mara și nici chiar drama erotică pe fondetnic. Eroii, tulburători, sunt Persida și
Națl. În ei destinul Marei acționeazăprocesual,și modul în care Persida, de exemplu, trăiește
acest proces,
care este maimult decît iubirea, constitue tema
internă a romanului. Titlul romanului nu denumeșteun personaj, ci o
categorie:Mara de pe copertă nu este Mara din paginile
cartii.”
Romanul
este structurat în 21 de capitole,purtînd titluri semnificative pentru
Conținutul
acestora:Sărăcuții mamei, Maica Aegidia, Furtuna cea mare, Ispita etc.
Opera se
constituie prin îmbinarea dintre romanul Marei,care urmărește destinul
eroinei și romanul iubirii,care ilustrează formarea și consolidarea
cuplului erotic
Persida-Națl. Relatarea acțiunii se face din perspectiva auctorială, adică narațiunea
este la persoana a-III-a, Slavici fiind omniscient și omniprezent. Romanul are și o
certă valoare etnografică, prin descrierea obiceiurilor ardelenești.
Romanul
zugrăvește drumul Marei și al copiilor ei,Persida si Trică,pînă în momentul în
care aceștia din urmă intră în lume.La început,după cum era și firesc,Mara
ocupă un loc dominant,pentru că mai tîrziu,copiii,și mai ales Persida să-i ia
locul.Destinul familiei Marei se împletește,datorită unor împrejurări neprevăzute,dar
firești,cu cel al familiei neamțului Hubăr,a cărei prezență ,fără a fi proeminentă,rămîne
notabilă.Intervin desigur și alte personaje cu care protagoniștii vin în
legatură,în primul rînd e vorba de Bocioacă și de ai săi,dar acestea nu formeazădecît elementele unui cadru în care se desfasoară
destinul eroilor de prim-plan.
Комментариев нет:
Отправить комментарий